M-am născut specialist!

Ante-scriptum: Orice asemănare cu persoane reale e pur întâmplătoare. Pentru cei cu imaginaţie bogată care nu au altceva de făcut decât să se gândească la cai verzi pe pereţi!!!!!

Reţeta succesului: se ia o persoană, i se dă o treabă de făcut, dacă o face bine şi cade în graţiile şefului, devine peste noapte specialist. Domnul Nelu este specialist în IT, deşi a terminat agronomie, Doamna Sanda este cea mai bună de la noi. La ce? La multe. nespecificate că nu avem timp.

Am observat de ceva vreme un fenomen în România, care ia amploare şi se umflă până când s-o sparge şi ne umplem de puroi.. Puroi de specialişti, să ne înţelegem. Situaţie de criză pe plan mondial sau intern, vine specialistul, analistul sau ce-o fi ăla şi dezbate, prognozează, conchide şi audienţa priveşte ca lovită în moalele capului. A fost bătută Naomi, vine specialistul, psihologul, dezbatere mare cu rating de crapă de invidie concurenţa.
La fiecare loc de muncă, este câte un specialist, de obicei, unul care doarme cu capul dat pe spate şi gura deschisă, cu saliva-i prelingându-se încetişor pe lângă bărbie sau o doamnă trecută binişor de 30 de ani care se laudă în particular unei prietene că ea este cea mai bună de la birou şi nu a venit încă acela care să o dea jos de pe covorul roşu. Fiecare e specialist. Dar cine i-a făcut? Şcolile, masterele, postuniversitarele. Ba deloc! S-a ridicat cineva şi a zis "Ieşi la lumină, SPECIALISTULE!"
Tata are o vorbă "Prostul nu e prost destul până nu e şi fudul!". Adevăr grăieşte vorba înţeleaptă din popor. Până una alta, în noaptea asta o să stau să mă gândesc la ce sunt eu specialistă. Oare la frecat de dude? NU. La aruncat cu privirea? NU. La stresat pisica? NU. Mă gândesc şi când o să am un răspuns o să-l transmit audienţei. Până atunci, salutare şi .... specialiştilor din România.