Bebel revine in forta

Off, mama asta a mea a tot umblat teleleu si bineinteles ca m-a carat si pe mine peste tot, de, daca sunt colocatarul burtii ei! A inceput cu iesiri pe la niste viitori prieteni de-ai mei care s-au botezat si a culminat cu vizite peste vizite la omologi de-ai mei de 3 luni si respectiv o luna. Bine ca a mai obosit de umblat, stiu ca o ajuta la mentinerea tonusului, dar totusi mai, mama, mai vreau si eu sa navighez pe net si sa-mi informez vizitatorii despre evolutia vietii mele. M-a sarit o saptamana, acum am 21 de saptamani si am inceput sa sughit. Mama simte, dar simte si miscarile mele rapide din picioruse si manute in burtica. Le simte de doua ori pe zi. Nu, mama, nu mai sunt gaze. Acum chiar esti sigura de ceea ce simti. Acum sunt o frumusete de baiat, am sprancene si pleoape si chiar mi-au aparut si unghiutele pe degete. Aud chiar foarte bine. O aud pe mama cum canta. Trebuie sa-i spun cumva sa mai exerseze daca va vrea sa ma adorma cu vocea aia. Mai bine il lasa pe tata sa cante la chitara. Asa frumos canta, ma linisteste. Si iar e bine cand pun ei mana pe burtica, iar eu de partea cealalta ma lipesc de ei si ii simt. Ce o sa ma mai alint eu cand o sa ma intalnesc cu mama. Peste doua zile mergem la doctor. Iar o sa ma caute tanti aia cu chestia aia pe burta mamei si daca o sa am chef si nu o sa dorm o sa-mi arat fata. Acum o sa fiu mai frumos ca data trecuta si mai mare, asa de vreo 27 de centimetri. Daca pozele de la control vor fi frumoase, mama cu siguranta ma va pune aici pe blog. Va pup, Bebel.